Interviu
Marcel Lazăr: ”Eu cred că am reușit să plantăm în multe suflete o sămânță de frumos”

Marcel Lazăr este un tânăr pianist din Republica Moldova care și-a făcut studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și la Universitatea de Arte „Mozarteum” din Salzburg, Austria.

Revenit acasă, Marcel alături de alți tineri talentați a fondat proiectul „Moldo Crescendo” cu scopul de a promova cultura și muzica clasică de calitate.

Ești unul dintre acei tineri talentați din Moldova care au demonstrat și demonstrează în continuare că se poate. Cât din acest succes crezi că reprezintă talentul, cât norocul și cât munca?

Toate au o importanță imensă la timpul potrivit, poți avea talent și multă muncă, dar fără un pic de noroc nu reușești. E un triunghi care trebuie să se formeze, baza lui cu siguranță însă trebuie să fie munca imensă, la asta se alătură un pic de talent, care dacă ți-ai ales bine domeniul, atunci trebuie să-l ai, și deja norocul :)

Ai ales tu pianul sau pianul te-a ales pe tine?

Eu sunt pionierul ideii că oamenii, lucrurile, ideile și restul trebuie să se întâlnească la mijloc. Recunosc că el a făcut primul pas, când a apărut în casă fără să vreau, apoi am făcut eu mulți pași către el.  

Ți-i teamă să uiți partitura?

Uneori, ca orice om, cred că e ceva normal.  

Povestește-ne despre turneul cu genericul „Bach la casa de cultură”. Ce impact au avut concertele în satele din Moldova?

Este greșit să crezi că impactul unui concert, crearea unei biblioteci, unui teatru, este vizibil a doua zi, peste o lună sau un an. Se poate vedea, acum, impactul dispariției magazinelor „Luminița”, la fel, acum începe să se vadă impactul plecării atâtor muzicieni foarte buni, de la Filarmonică de exemplu, în altă țară, sau din viață, dar ei au început să plece la începutul anilor 90, la fel și inactivitatea caselor de cultură, dar ele nu mai „fac nimic” de vreo 25 de ani. Eu cred că am reușit să plantăm în multe suflete o sămânță de frumos, pe care dacă o udăm împreună, o să vedem roadele.

Consideri că prin ceea ce faci reușești să schimbi un pic lumea? Îți propui să i-ai atitudine împotriva indiferenței oamenilor? Ai observat reacțiile ascultătorilor tăi care să te mulțumească din acest punct de vedere? Să faci sau să nu faci ceva înseamnă să schimbi lumea. Mi-am propus demult să lupt cu „indiferența oamenilor”, dar e foarte greu. Ei sunt oamenii care nu fac nimic, astfel schimbând lumea în rău. La fel e și cu reacțiile, să zici ceva sau să nu zici nimic, înseamnă să comunici ceva, se întâmplă asta după fiecare concert.

Pe lângă muzică mai ești pasionat și de poezie. Care e poezia care te teleportează parcă într-o altă lume?

Ca interpret al lucrărilor muzicale, fără cuvinte, trebuie să mă teleportez de fiecare dată în lumea compozitorului și a piesei respective. Atunci când citesc o poezie e chiar mai ușor să mă teleportez, cuvintele fiind un instrument de teleportare mult mai simplu decât muzica, dar care nu reușesc totuși să te trimită atât de departe cum o face muzica. Răspuns – toate!

Hai să facem un top 5:

Nu sunt adept al top-urilor subiective, există top 5 cele mai rapide mașini, cu siguranță nu și muzicieni, cărți, sau scriitori. Aș zice, primele nume care mi-au venit în minte.

Top 5 muzicieni

Intepreți, nu muzicieni, compozitorii nu intră aici în acest top: Sviatoslav Richter, Grigory Sokolov, Daniil Trifonov, Ilian Gîrneț, Andrei Ioniță și mulți alții, pe care îi redescoper, unii urcă, alții coboară, e foarte greu să menții ștacheta calității sus.

Top 5 scriitori de citit

Andrei Pleșu, Montesquieu, Eliade, Hector Malot, Eminescu, etc..

Top 5 cărți preferate

Cred că atunci când ai citit 10 cărți, poți avea un top 5, când citești peste 100 nu poți avea un top 5, fiecare carte are ceva al ei, bun pentru tine, posibil doar pentru tine în momentul și clipa aceea.  

Cum ți-ai dori să evoluezi, pe plan profesional, în următorii ani?

Important e să evoluez, nu să involuez.  

Ce muzică non-clasică asculți?

Jazz, rock, electronică, hip-hop, folclor, populară, alternativă, important să fie creativă sau să zică ceva.  

Coloana sonoră a filmului vieții tale?

O să răspund la întrebarea asta înainte de moarte, cred că mai ai de trăit un pic :)  

În final, am vrea un mesaj către cititori și poate și un sfat pentru pianiștii care vor să își facă debutul în muzică. Ce le-ai spune?

Către cititori – să citească cât mai mult. Pentru pianiști – să studieze cât mai mult, iar pentru debut – mult curaj.

Interviu de Victoria Mudreac  

Share

Comments