Idei
ARTĂ LA MICROSCOP

Dacă ați crezut că lucrările de artă sunt doar lucrări  de dimensiuni vizibile cu ochiul liber, aflați că vă înșelați. Există și sculpturi sau instalații de dimensiuni foarte mici, încât au nevoie de o fotografie mărită pentru prezentare sau chiar de microscop.

Artistul german Jonty Hurwitz  este la moment deținătorul recordului Guinness, fiind autorul celei mai mici opere de artă din istorie.  Sculptura „Trust”, realizată în gaira unui ac, înfăţişează o femeie cu dimensiunile de 80x100x20 microni. Pentru realizarea nano-sculpturilor sale, artistul scanează mai întâi modelul cu ajutorul a 200 de camere de luat vederi, creațiile sunt atât de minuscule încât nu pot fi văzute decât la un microscop foarte puternic. Imaginile sunt printate folosind o imprimantă 3D la un institut din Karlsruhe, Germania. Deși tehnica a apărut spre finalul Renașterii (secolul al XVI-lea), artiști ca Jonty Hurwitz au făcut aceasta artă cunoscută și apreciată din nou.

Joshua Smith este un artist plastic australian, pasionat de miniaturi care surprinde de fiecare dată realitatea urbană la scară mică, iar detaliile sunt atât de bogate și semnificative, încât trebuie să fii foarte atent când le privești. Artistul folosește materiale special adaptate și acuarele cu care imite aspectul clădirilor și al lucrurilor până în cele mai mici detalii. Joshua a folosit materiale precum cartonul, fibre lemnoase de densitate medie și vopsea, reușind să imite fiecare aspect al unui peisaj. Artistul redă cu precizie rugina depusă pe marginile clădirilor, reclamele mici, chiar și frunzele uscate de pe pavaj. Cea mai recentă lucrare a tânărului este Temple Street, care ilustrează un bloc real din Hong Kong. Până acum Joshua Smith și-a prezentat lucrările în mai multe galerii din Londra, Paris, Melbourne etc.

Dmitry Okhotsky este artistul care are lumea la degetul mic la propriu, el creează foarfece și alte unelte necesare gospodăriei, în miniatură. Artistul, originar din Letonia, își petrece timpul sculptând modele noi din gadgeturi sparte, șuruburi, cuie, cutii de conserve, rigle din lemn și alte obiecte care, de obicei, sunt reciclate. Portofoliul său conține de la foarfece, la topoare ascuțite, toate modelele fiind doar o fracțiune din dimensiunea reala, însă funcțiile lor sunt aceleași ca și la cele de dimensiuni reale. De pilda, mini-foarfecele sunt capabile să taie o foaie de hârtie.

Willard Wigan este un alt sculptor creațiile căruia sunt așezate pe câte o geană sau vârful unui ac sau un fir de nisip și evident sunt vizionate cu lupa. Impresionant este faptul că Wigan a început prin a face căsuțe furnicilor pe la 5 ani, iar cu timpul s-a perfecționat.

Fascinația pentru miniaturi nu este nouă nici în bucătărie. Un fotograf american face minuni cu ingredientele din farfurie, de la mini-cupcakes până la mini-pizza sau alte delicii din bucătărie. Christopher Boffoli spune că prin aceste reprezentări nu a făcut altceva decât să sublinieze entuziasmul american pentru mâncarea în exces. S-a inspirat din filme și cărți pentru copii, mai ales acelea care vorbesc despre oameni mici într-o lume la dimensiuni normale.

Artistul japonez, Tatsuya Tanaka are o pasiune pentru lucrurile mici și transformă obiectele banale într-o adevărată poveste. Așa a luat naștere proiectul sau denumit Calendar Miniatural, un proiect în care, pentru fiecare zi din an a creat o mini-poveste ce are loc prin punerea în același loc a lucrurilor din jurul nostru și a oamenilor micuți. Cum imaginația nu cunoaște limite, notele muzicale de pe portativ au devenit obstacole într-o competiție sportivă, periile s-au transformat în lanuri de fan, iar acele de gămălie în baloane. Pentru crearea dioramelor artistul folosește orice în crearea lor, de la coji de banane, felii de pâine, sticle, periuțe de dinți și cutii.

În vecintatea noastră, artistul Ioan Astăluş din România a transformat boabe de orez în istorie. Artistul cioplește în seminţe chipuri de sfinţi, iar în ultimii ani a dat viaţă şi personajelor istorice sau chiar unor personalităţi culturale. Pentru a transforma banalele ace în unelte pentru sculptură are nevoie de o jumătate de an. Nici boabele nu le poate modela oricum, selecţia este riguroasă și are nevoie de cel puţin un kilogram de orez ca să găsească vreo şapte boabe. Singurele boabe în care nu ciopleşte sunt cele de grâu. „Bobul de grâu nu poate avea alt chip, pentru că în el este deja chipul lui Hristos“, spune sculptorul. Până în prezent, are peste 250 de lucrări și își vinde sculpturile începând de la un euro până la 1.000 de euro bucata.

Arta este pretutindeni, iar uneori pentru a o admira avem nevoie de lupă.

Text: Victoria Mudreac 

Поделиться

Comments