Русский
SERGIU MOLDOVANU: „NATURA NU LUCREAZĂ LA COMANDĂ”
Când am descoperit bijuteriile SOLO la salonul MOLDECO, m-am gândit că sunt niște mici opere de artă lucrate cu grijă care te îndeamnă neapărat să le atingi. Autorul lor, Sergiu Moldovanu, spune în fiecare din ele o poveste și le măsoară valoarea nu în carate, ci în revelații.
Când a început povestea bijuteriilor SOLO și cât timp ți-a luat să atingi asemenea performanțe?
Acum doi-trei ani, dintr-o simplă curiozitate, jucându-mă cu o bucată de lemn, mi-am făcut o amuletă pentru mine. Apoi m-am gândit să fac și niște cercei, apoi pandantive, broșe. Cu fiecare obiect descopeream tot mai multe posibilități și o dorință intensă de a continua. Performanța de fapt mi-o oferă natura care trebuie descoperită și de multe ori folosesc intuiția pentru asta, dar și răbdarea. De cele mai multe ori însă trebuie să ai noroc.
Cât durează un proces de confecționare a bijuteriilor?
Poate dura o oră sau săptămâni întregi dacă am materialul în atelier. După ce despic lemnul pot vedea imediat rezultatul final, dar asta se întâmplă mai rar. De obicei port bucățica de lemn cu mine permanent în buzunarul de la piept sau în mașină, la vedere. Cu orice ocazie o pipăi, o miros, o privesc, o întorc pe toate fețele până cînd o înțeleg și o descopăr. La această etapă se petrece schimbul de energie.
Cum arată o zi de lucru și care sunt paşii pe care îi parcurgi atunci când începi să faci un colier, de exemplu?
Din păcate nu am zile de lucru dedicate doar pentru SOLO. Sunt doar momente de la 5-10 min. până la una-două ore.
De ce ai ales să faci bijuteriile SOLO din lemn? Ce specii folosești?
Lemnul este materialul cu care îmi place să lucrez cel mai mult pentru că are deja amptenta naturii și pot descoperi creația fară să intervin. De obicei aleg resturi de lemn, rădăcini, ceea ce se aruncă la gunoi în mod normal. Adevărata frumusețe sunt imperfecțiunile lemnului, cioturile, bucățile mâncate de carii. Ceea ce sculptez sunt semnele tradiționale, simbolurile, motivele furate de pe ii, iar lemnul este suportul natural pentru aceste detalii. Dacă același simbol îl imprimi pe plastic, îl denaturezi, nu mai are aceeași încărcătură energetică.
Folosesc lemn local pe care caut desene, culori, de obicei salcâm, stejar, tei care este mai moale pentru sculptură, vița-de-vie veche este spectaculoasă ca nuanțe, cireș, enupăr, nuc, foarte des lucrez cu frasin, pentru că e bogat în texturi. Am experiențe și cu lemn exotic, adus de prin călătorii, de exemplu wenge sau măslin, chiar și lemn roșu.
Crezi că poți diversifica gama materiei din care sunt produse?
Am încercat deja tot felul de combinații cu inserturi metalice, argint sau bronz. Mi-ar plăcea să lucrez și cu piele naturală, dar cu siguranță lemnul va rămâne la bază.
Cui s-ar adresa aceste bijuterii? Sunt și bărbați care își doresc să poarte bijuterile tale?
Am avut cereri pentru bărbați, dar când lucrez la o bijuterie văd în față doar femeia. Deocamdată nu am creat nimic bărbătesc :)
Ai avut vreo solicitare inedită, amuzantă sau ieșită din comun?
Nu astept să lucrez la comandă, pentru că asta te limitează și îți lasă puțină libertate. Natura nu lucrează la comandă. Nu poate produce în serie, totul e unicat.
Care a fost cea mai îndepărtată destinație unde au ajuns bijuteriile SOLO?
E greu să urmărești destinațiile, dar știu sigur că au ajuns peste ocean, în SUA, în calitate de cadou cumpărat pentru cineva special. Sunt bijuterii SOLO în multe țări europene, datorită moldovenilor stabiliți acolo. Important pentru mine nu este unde au nimerit, dar cine le poartă, cine le înțelege.
Imaginează-ți că poți alege una dintre marile personalități (vii sau în neființă) pentru a reprezenta bijuteriile SOLO în toată lumea și în toate campaniile de marketing. Cine ar fi aceasta și de ce?
Hm. Nu văd pe cineva care ar lucra pentru bani în campanii de marketing să-mi promoveze lucrările, dar ca personalitate, cred că m-ar reprezenta Osho pentru că știe să atingă esențele, natura, libertatea interioară, lipsa înfrumusețărilor artificiale. Ceea ce creez eu nu este pentru a te lăuda cuiva, uite ce am găsit sau ce port, dar pentru a le savura tu însuți, pentru a te apropia de natură.
Dacă ar fi să te gândeşti la o poveste a bijuteriilor tale care să le descrie, cum ai rezuma-o?
Într-un șir de cuvinte: izvor de energie, plăcerea de a fi parte din natură fară a interveni, esență, lipsa artificiilor, ceea ce de obicei ramâne neobservat sau scos ca un defect, devine pentru mine bijuterie prețioasă. De multe ori descopăr comori în lăzile pregătite pentru foc sau locurile unde lemnul e uitat și deja putrezește. Îmi place să schimb valoarea bucății destinate să moară.
Cum ai descrie femeia care poartă bijuteriile Solo?
Bogată, plină în interior, pentru care nu conteaza sclipiciul, luxul ostentativ, care nu se teme să iasă din casă nemachiată, femeia cu care mă trezesc în fiecare dimineață…
____________
Interviu de Victoria Mudreac
Foto de Ana Popenco
